luni, 10 noiembrie 2014

SCMD catre copresedintii USL



 SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
     
                         (S.C.M.D.)
Adresa: Bucuresti, Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152,
E-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com Tel. 0736600961
Site http://sindicatulcmd.blogspot.com      Fax  0314379581  
Cod fiscal 26096263 Cont BRD RO41BRDE441SV79262374410
Nr. 1381/10.11.2014

                                                                                                      
                                  

  Catre,
1.   PRESEDINTELE  PSD SI COPRESEDINTE USL

2.   PRESEDINTELE  UNPR SI COPRESEDINTE USL

3.   PRESEDINTELE  PC SI COPRESEDINTE USL

4.   PRESEDINTELE  PLR SI COPRESEDINTE USL



Domnilor presedinti,



Felicitandu-va pentru refacerea si reinregistrarea USL,



Reamintindu-va ca SCMD a incheiat in nume propriu si in numele societatii civile organizate in CNSC un acord de colaborare cu USL, la 14 iulie 2012, in scopul readucerii Romaniei pe calea democratiei euroatlantice,



Reamintindu-va, de asemenea, modul exemplar in care SCMD si aliatii sai si-au onorat angajamentele asumate,



Va supunem atentiei o chestiune care framanta, in actuala campanie electorala, peste un milion de votanti, cat reprezinta militarii, politistii, jandarmii, pompierii militari, lucratorii ISU si cei din serviciile de informatii, functionarii publici cu statut special, activi, in rezerva si in retragere, ei si familiile lor - Legea pensiilor militare de stat.



Solicitata nu din ratiuni financiare, ci pentru redobandirea de catre militari a statutului si a demnitatii lor prin abrogarea legislatiei basiste antinationale si antieuropene care ii priveste, aceasta lege a stat in faza de proiect in atentia guvernelor dvs. peste doi ani si jumatate. Urmand a fi dezbatut in Camera Deputatilor si trimis spre promulgare in perioada 1-7 octombrie a.c., proiectul a ramas in suspensie, ca si alte trei proiecte ce-i priveau pe aliatii nostri, datorita implicarii anticonstitutionale a Legislativului in campania electorala de alegere a presedintelui Romaniei.



Somati de catre camarazii nostri activi, disponibilizati sau trecuti in rezerva si in retragere, aflati inca sub incidenta a 7 legi basiste contradictorii, va adresam, in perspectiva votului decisiv de duminica, 16 noiembrie a.c., legitima intrebare, de al carei raspuns depinde si soarta noastra si a Tarii: cand va apare Legea pensiilor militare de stat?

                                                                    

In asteptarea raspunsului, va asiguram, domnilor presedinti, de intreaga noastra consideratie.



PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. DOGARU MIRCEA

vineri, 31 octombrie 2014

Vivat Academia! Vivat Professores!

În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și creat de domnul Gheorghe Păun este unul de avangardă, de care se leagă speranțe fabuloase. Noi, hic et nunc, ne facem datoria de a consemna acest moment de excepție în existența Academiei Române, publicând discursul de răspuns al domnului academician Solomon Marcus, care i-a fost profesor și mentor celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). 
  
Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - Căutând calculatoare în celula biologică - susţinut în aula Academiei Române la 24 octombrie 2014 

Drag Academician Gheorghe Păun,
Ne-aţi prezentat un Discurs de o remarcabilă densitate de idei. Acest Discurs trebuie citit, trebuie studiat, nu doar ascultat. Câtă experienţă în cercetare, câtă acumulare de căutări, câtă rafinare a ideilor, câte poticniri, reveniri, eşecuri, şlefuiri au trebuit să se petreacă, pe parcursul mai multor decenii, până să ajungeţi la această prezentare pe cât de simplă, pe atât de profundă. Putem citi acest Discurs în mai multe feluri. Este o poveste de viaţă a unui cercetător care a trăit cu intensitate marile schimbări de paradigmă ale ultimelor decenii; un capitol de istorie a ştiinţei din ultimii 80 de ani; o relatare a apariţiei şi evoluţiei ideii de calcul; o analiză a interacţiunii biologiei eredităţii cu matematica şi cu informatica; o lecţie de cultură în care explicaţi în ce fel distincţii binare casante, ca inert-viu, uman-nonuman, adevărat-fals etc. au fost puse sub semnul întrebării şi înlocuite cu viziuni mai fine, mai nuanţate. Ajungeţi la o tipologie a complexităţii unui sistem, complexitate a cărei capacitate explicativă întrece pe aceea a distincţiilor tradiţionale; momentul culminant, care focalizează atenţia cercetătorilor în această ordine de idei este complexitatea exponenţială, căreia îi consacraţi o întreagă secţiune.
Aţi convocat cvasi-totalitatea disciplinelor, de la logică, lingvistică, fizică şi chimie până la filosofie şi religie. Se simte în tot acest discurs dramatismul framântărilor prin care aţi trecut, de-a lungul a 40 de ani de implicare în cercetare. Titlul Discursului Dv este o sfidare a rânduielilor actuale în birocraţia ştiinţifică şi universitară şi, în particular, şi în cea academică, birocraţie în care împărţirea culturii pe discipline şi contrastul dintre ştiinţe şi umanioare se află la baza monitorizării culturii şi organizării învăţământului. Transgresaţi graniţe odinioară indiscutabile. Reuşiţi să realizaţi un echilibru între atenţia acordată prezentului şi aceea îndreptată spre trecut, spre istorie. La această atitudine contestatară, nonconformistă, vă obliga evoluţia firească a cunoaşterii umane. Vă însuşiţi observaţia lui John Searle, conform căreia a calcula nu este o calitate intrinsecă a unui proces, ci una pe care procesul o dobândeste ca urmare a interacţiunii sale cu un observator.  Natura calculează. Şi aşa începe călătoria în lume a ideii de calcul. De la Turing, pe care-l preocupa simularea calculului aritmetic în cea mai standardizată ipostază a sa, până la calculul cu acizi deoxiribonucleici e o întreagă istorie şi monografia pe care aţi dedicat-o acestuia din urmă, la Springer, în 1998, în colaborare cu Arto Salomaa şi Grzegorz Rozenberg, a devenit de referinţă, fiind tradusă în japoneză, rusă şi chineză şi beneficind de aproximativ o mie de citări vizibile pe google scholar. La fel v-au preocupat automatele Watson-Crick, o altă asociere semnificativă a informaticii cu biologia eredităţii.
Toată activitatea de cercetare pe care aţi desfăşurat-o până în anul 1997, o citiţi acum altfel decât o citeaţi atunci, decât o citeam atunci noi, ceilalţi. Eraţi, în a doua jumătate a anilor ’90 ai secolului trecut, unul din liderii mondiali ai teoriei limbajelor şi gramaticilor formale, fapt ilustrat în mod convingator de poziţia în prim plan pe care o aveţi în cele trei volume din Handbook of Formal Languages publicată la Springer în 1997 şi de impactul monografiei anterioare, în colaborare cu Jurgen Dassow, privind peisajul care se desfăşoară dincolo de lumea gramaticilor context free; 875 de citări menţionate în urmă cu câteva zile, pe google scholar. Cu această impresionantă carte de vizită aţi devenit în 1997 Membru Corespondent al Academiei Române. În anii ’90 aţi beneficiat de stagii repetate de cercetare la Universitatea din Turku, unde aţi colaborat cu un mare prieten şi sprijinitor al ştiinţei româneşti, Profesorul Academician Arto Salomaa; această colaborare a avut un rol esenţial în evoluţia Dv ca matematician, ca informatician şi ca om. Îi exprimăm aici recunoştinţa noastră.
Iată însă că acum altfel se vede toată această istorie; ea vă apare ca o pregătire a instrumentelor de lucru în vederea intrării în perioada următoare, a pariului Dv major privind capacităţile computaţionale ale celulei biologice. Să nu ne grăbim însă. Cine a fost Gheorghe Păun al anilor ‘70, ’80 şi ’90? A fost mai întâi o furnică muncind pe teritoriul relativ restrâns al gramaticilor chomskiene. Metafora furnicii trimite aici la două aspecte ale acestei simpatice fiinţe: zona de acţiune de natură locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acţiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost toată viaţa un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost tot timpul în alianţă cu talentul său, cu deosebire în problemele de natură combinatorială, generativă şi de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esenţial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuităţii, le-a făcut de dragul lor. Truda sa nu a fost niciodată o caznă, o salahorie, ci dimpotrivă: şi-a însuşit disciplina concentrării pe obiectul supus investigaţiei, fără ca aceasta să-i afecteze starea de destindere, de relaxare, de bună dispoziţie. Cine l-a văzut pe Gheorghe Păun adresându-se unei săli de profesionişti ai domeniului a putut cunoaşte verva cu care îşi trăieşte ideile, faţa sa radiind de satisfacţie şi de bucurie, plăcerea cu care savurează unele rezultate, modul în care se autoironizează şi râde atunci când relatează diferitele capcane întâlnite pe parcurs. Se întâmplă de multe ori ca talentul să nu se asocieze cu munca şi cu hărnicia, după cum se întâmplă de şi mai multe ori ca hărnicia şi munca să nu se asocieze cu talentul. La Gheorghe Păun mariajul talentului cu munca şi cu hărnicia este total şi acest fapt explică ceea ce unul dintre marii lui parteneri, Grzegorz Rozenberg, propunea drept cuvânt cheie în caracterizarea personalităţii lui: eficienţa.
Momentul culminant al aventurii Dv bio-informatice îl constituie anii de început ai mileniului al treilea, cu articolul-manifest de lansare a calculului membranar, publicat în Journal of Computer and System Sciences şi acumulând 1702 citări, iar doi ani mai târziu, în 2002, cu cartea de la Springer, dedicată aceluiaşi calcul membranar şi acumulând 1643 de citări menţionate pe google scholar; tradusă în limba chineză. Aceste două lucrări programatice îl au ca unic autor pe Gheorghe Păun iar la aspectul numeric impresionant al citărilor trebuie adăugat aspectul calitativ; aceste citări, după cum se poate uşor vedea, vin în mare parte de la autori care, la rândul lor, au multe citări iar natura esenţială a citărilor este probată de faptul că ele se referă la noţiuni şi idei introduse chiar de Gheorghe Păun. Ar mai fi de adăugat la ele lucrarea colectivă din 2010 The Oxford Handbook of Membrane Computing cu 359 de citări menţionate la 22 octombrie 2014 pe google scholar. Apariţia unui astfel de Handbook este fără îndoială semnul recunoaşterii domeniului creat de Gheorghe Păun drept unul ajuns la maturitate şi la celebritate. Este acum, fără îndoială, un moment de bilanţ. Este clar ca aţi dus la capăt un proiect grandios, maratonic, extins pe parcursul a patru decenii. Aţi reuşit acest lucru într-o ţară în care, în urmă cu câteva secole, Dimitrie Cantemir observa cu amărăciune că  pe aceste meleaguri oamenii cu greu se apucă de ceva şi când se-apucă, repede se lasă. Desigur, nu sunteţi primul contraexemplu la reflecţia marelui Domnitor al Moldovei. Dar, trebuie să recunoaştem, suntem încă deficitari la realizarea atâtor proiecte pe termen lung, în cercetare, în educaţie, în economie, în civilizaţia vieţii cotidiene.
Gheorghe Păun a evitat sistematic să lucreze în învăţământ, să profeseze de la o catedră. S-a dedicat total cercetării. Dar de îndată ce cucerea un teritoriu al cunoaşterii, simţea nevoia să împărtăşească şi altora bucuriile trăite, să-i contamineze cu preocupările sale; prin expuneri invitate, prin ceea ce scria şi publica, prin dezbateri şi discuţii personale. Prin angajamentul său total într-o aventură intelectuală captivantă a reuşit să seducă numeroşi cercetători, să-i atragă la preocupările sale, a ajuns să fie căutat şi chemat peste tot în lume. Sesiunile bianuale de comunicări şi brainstorming în domeniul calculului membranar, ţinute de fiecare dată în altă parte a lumii, îl au ca protagonist pe Gheorghe Păun. Lista discipolilor săi, a celor cărora le-a condus sau îndrumat teza de doctorat, a celor cu care a colaborat este lungă şi include naţionalităţi dintre cele mai diverse. În ciuda faptului că nu a lucrat în învăţământ, acţiunea sa educaţională este impresionantă. Mulţi dintre discipolii săi au devenit personalităţi recunoscute, care au format la rândul lor discipoli. Dacă un savant ar trebui apreciat după calitatea celor cărora le-a devenit mentor, Gheorghe Păun se prezintă excelent şi la acest capitol. Puţini dascăli cu activitate la catedră de o viaţă întreagă îl pot concura pe Gheorghe Păun în această privinţă.
Nevoia pe care a resimţit-o de a ieşi în lume cu ideile sale, curajul de a se supune judecăţii ei, aprecierii critice nemiloase, fără de care nu poţi pătrunde în marile reviste internaţionale nu au întârziat să dea rezultate. După ce s-a luptat ca lumea ştiinţifică să-l recunoască şi să-l respecte, a reuşit s-o seducă şi să devină o personalitate căutată de zeci şi zeci de universităţi, punctul său de vedere a căpătat greutate, a devenit o instanţă internaţională în evaluare şi câteva zeci de reviste internaţionale dintre cele mai prestigioase l-au inclus în comitetele lor editoriale. Zeci de întâlniri internaţionale l-au inclus în comitetul de progrm sau l-au reperat ca plenary invited speaker. Lumea a devenit a lui şi el a devenit al lumii. Comparaţi această situaţie cu problema care este vitală pentru cultura românească, pentru ştiinţa românească: numărul încă foarte mare al celor care, lucrând în cercetare, nu au curajul sau capacitatea sau voinţa de a intra în jocul planetar al competiţiei valorilor. Tuturor acestora, frecvent întâlniţi în universităţi şi în institute de cercetare, le adresăm invitaţia de a urma exemplul celui care azi se află în atenţia noastră.
Vom încheia cu referire la o altă problemă fierbinte a societăţii noastre: problema identităţii. Câtă energie se cheltuieşte pe tema compatibilităţii dintre diferitele noastre identităţi: românească, europeană, planetară! Iată, avem aici, în faţa noastră, în carne şi oase, o persoană care a articulat într-o armonie perfectă identitatea sa de cetăţean al comunei Cicăneşti, în care s-a născut şi care l-a proclamat Cetăţean de Onoare; de cetăţean al oraşului Curtea de Argeş, unde a urmat liceul şi unde locuieşte acum, după un şir lung de ani în care a fost bucureştean; este Cetăţean de Onoare al acestui oraş în care, de câţiva ani, editează revista lunară de cultură Curtea de la Argeş; de cetăţean al Europei, în care zeci de universităţi l-au invitat şi l-au omagiat iar Academia Europaea l-a ales ca membru; de cetăţean al lumii, cu savanţi de pe toate continentele aplecaţi asupra cercetărilor sale.
Cine sunteţi? l-a întrebat un gazetar.
„Sunt un ţăran argeşean dus de viaţă până prin Academia Română; ba şi prin cea a Europei. Am obiceiul de a lucra zi-lumină (ca ţăranul) şi fac aproape totul în stare de joc”.
De ce aţi rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba română; pentru că am tălpile şi genunchii înverziţi de iarba Cicăneştilor şi nu se ia verzeala asta oricât m-aş freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă.”
Acesta este Academicianul Gheorghe Păun, pe care acum, la ora bilanţului, în pragul alegerilor prezidenţiale, il putem arăta ţării şi lumii, să se vadă cu cine ne mândrim. 

Academician Solomon Marcus
24 octombrie 2014

luni, 13 octombrie 2014

JOCURI OPERATIVE VIZAND DESFIINTAREA SCMD

- In atentia tuturor membrilor SCMD -
Doamnelor si domnilor,
Contracarand eforturile USL si ale societatii civile din 2011-2012, de reinstaurare a democratiei constitutionale, demisul Traian Basescu, bazandu-se pe justitia macovee si pe instrumentele de politie politica, a trecut la represalii. Planul sau prevede arestarea tuturor oponentilor politici, sub cele mai ciudate acuze (actiune in plina desfasurare), interzicerea presei neobediente (vezi Actiunea Antena 3), desfiintarea USL (obiectiv atins), impiedicarea lui Victor Ponta sa candideze la prezidentiale (Actiunea Basescu-Turcescu) si, imediat dupa alegeri, inainte de predarea mandatului, destructurarea PSD si desfiintarea SCMD.
In acest context trebuie intelese mizeriile postate in ultima vreme si actiunile presedintilor a doua filiale ale SCMD, in dispretul hotararilor CNR din 2010-2013, al Statutului si Actului constitutiv al SCMD. Ele constituie incununarea unei actiuni constante, tenace, de erodare din interior a SCMD, care trebuie sa culmineze la CNR 2014, anul acesta fiind an de alegeri si pentru conducerea SCMD.
Actiunea de destructurare a SCMD cuprinde urmatoarele aspecte:
·         Impiedicarea permanenta de aderare la SCMD a noi membri, prin formula “Vreti sa le dati bani la hotii astia?”, atitudine aroganta fata de solicitanti sau atacurile constante dezlantuite la adresa conducerii SCMD menite a inocula imaginea unei organizatii putrede, corupte sau formate din oameni cu manifestari extremiste.
·         Acreditarea ideii ca SCMD ar fi organizatie a "coloneilor facuti la apelul de seara", ocolita cu dispret de adevaratii militari si politisti, desi la SCMD au aderat 350 de generali in rezerva si in retragere, fosti sefi ai SMG, ca gl.(r) Mihail Popescu sau gl.(r) Mircea Chelaru, chestori ca domnii Toma Zaharia sau Pavel Abraham, fosti sefi ai statelor majore de arma sau ai Directiilor centrale si Academiilor militare.
·         Atacuri asupra membrilor fondatori, in special asupra celor atestati la judecatorie ca fiind membri ai CD, reusindu-se blocarea a 3 dintre acestia, in 2010-2011.
·         Negarea activitatii si drepturilor membrilor fondatori, care potrivit hotararii judecatoresti constituie sindicatul si care au deblocat situatia in 2011 si 2012, utilizand art.9, al.3b din Statut, prin votarea unor vicepresedinti interimari.
·         Acuzele permanente la adresa departamentelor economico-financiar si juridic, mergand de la insultarea membrilor acestora pana la actiunea depusa in perspectiva CNR 2011, la Judecatoria sectorului 1, prin Cabinetul de avocatura Neacsu, de la Craiova, acuzand indepartarea conducerii SCMD de la Statut si de la Hotararea judecatoreasca de infiintare, cu exemplificarea existentei unui citat “Vicepresedinte Col.(r) Tudor Marian”, inexistent in actele depuse. Aceasta actiune, ca si tentativa similara din 2012 se coroboreaza demersurilor facute prin Judecatoria Ilfov in 2010 si actiunile in justitie intreprinse de liderii ANCMRR si ACDMRR, la Judecatoria Sectorului 1, vizand aducerea sub orice pretext a SCMD la Tribunal, pentru invalidarea existentei sale, in conditiile prevederilor noii legi antisindicale a dialogului social (Legea 62/2011). Din fericire, SCMD este infiintat pe Legea 54/2003.
·         Provocarea direct, prin Sorin Blejnar, a unui ilegal control ANAF, in perioada octombrie 2011 – 1 februarie 2012. Desi acesta a subliniat absoluta corectitudine a utilizarii banilor din cotizatii, de catre SCMD, desi toate CNR-urile au votat, inclusiv sub aspect financiar, in fiecare an, activitatea CD, balacarelile mergand de la insinuare la acuze fatise de frauda si insultele au continuat. Precizam ca in cadrul SCMD, Comisia de cenzori nu este condusa de un infanterist, ci de un expert contabil judiciar atestat.
·         Indemnuri din partea unor presedinti de filiala de a nu se plati cotizatia.
·         Atacuri si incercari de inlocuire a presedintilor de filiale devotati interesului general al rezervistilor cu persoane la care ambitiile proprii, stimulate de promisiuni din exterior, primeaza.
·         Atacuri mergand pana la insulte impotriva membrilor secretariatului general, a secretarului general si a vicepresedintilor CD cu responsabilitati juridice si media.
·         Conclavuri secrete la Craiova sau in curtea bisericutei Regimentului de Garda din Bucuresti, avand drept unic scop gasirea metodelor de contracarare a actiunilor si minimalizarea succeselor conducerii SCMD. Actiune concertata pe bloguri si pe Facebook, de denigrare, intreprinse de un grup de 5-6 persoane.
·         Desfiintarea unor filiale prin comasare.
·         Indepartarea membrilor din filiale, prin neascultarea propunerilor lor sau nechemarea acestora la adunari generale, decizia fiind luata, exclusiv, de catre un mic grup de adepti.
·         Transformarea responsabilitatii zonale in satrapie locala,  de catre un presedinte de filiala si un vicepresedinte CD interimar.
·         Neexecutarea hotararilor CNR, indeosebi a strategiei votata pentru 2014, neexecutarea si rastalmacirea hotararilor CD.
·         Erijarea unor persoane, mereu aceleasi, in “adevarata conducere a CD” si stricarea tuturor relatiilor stabilite de conducerea SCMD cu avocatii (cazurile Galca si Barla) sau tentativa de a indeparta noul cabinet de avocatura (cel care a castigat procesele cu ANCMRR), cu lideri ai partidelor politice (Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Florin Simion, presedintele UDR), personalitati publice (ex. Mircea Cosea), posturi de televiziune (Antena 3 sau RTV) unde s-au depus cereri ca Dogaru sau Pricina sa nu mai fie invitati etc. Hilar este faptul ca domnul Oprea este blamat atunci cand poarta tratative cu conducerea SCMD, mergandu-se pana la a se solicita indepartarea d-lui Valeriu Pricina pentru acest lucru, dar devine "ingerul dreptatii" atunci cand sectantii, dupa ce au amenintat cu o negociere directa cu Victor Ponta au aterizat direct in curtea d-lui Viceprim-ministru Gabriel Oprea, printr-o pila de culise, exact cand acesta se afla de doua zile in tratative cu conducerea legitima a SCMD;
·         Rastalmacirea si acuza de implicare in politica a presedintelui SCMD, exact  de catre persoanele care au incercat sa impiedice colaborarea pentru europarlamentare cu UDR, pentru a se inscrie apoi in acest partid si a candida ei insisi pe listele lui. Acuzarea de implicare a SCMD in actuala campanie electorala, in pofida materialelor oficiale trimise de presedintele SCMD si tuturor membrilor si presei, declaratii de neimplicare sustinute public de candidatul Teodor Melescanu, de catre aceleasi persoane care au incercat sa-i confiste pe candidatii independenti Teodor Melescanu, Ioan Ghise sau Gheorghe Funar pentru partidul din care faceau parte, in perspectiva alegerilor din 2016 cand respectivii membri de sindicat se viseaza senatori, deputati, prefecti sau primari. Da, presedintele SCMD este de acord cu programul candidatului independent Teodor Melescanu, deoarece acesta este exact varianta 2014 a Contractului Social al CNSC (in care figureaza si toate revendicarile SCMD), asumat prin semnatura de liderii USL la 14 iulie 2012, insa doar partial onorat de catre acestia.
·         Acuzarea, prin insinuare, a presedintelui SCMD si a unor membri CD ca tradeaza facand “carare la Cotroceni” sau ca ar sta cu mana in “borcanul cu miere” al unor partide, cum ar fi UNPR. Inca odata, dl. Oprea este "rau" cand trateaza cu liderii SCMD, devenind "bun" cand trateaza cu sectantii. La fel ca in cazul fostului ministru Gl. (r) Dobritoiu Cornel, actualului ministru al Apararii sau al d-nei Gl. (r) Maria Lupu, persoane "acrosate" de aceiasi, pe cont si in interes propriu.
·         Incercarea disperata de convocare a CNR in vara aceasta, oricum inainte de alegeri, pentru debarcarea actualei conduceri care, in scopul obtinerii Legii pensiilor militare de stat, a amenintat actuala guvernare cu mobilizarea SCMD si a tuturor aliatilor din CNSC, adica a tuturor nemultumitilor tarii, in plina campanie electorala.
·         Amenintarea directa a conducerii SCMD cu "contramanifestatii" la pichetarea sediului USL din 4 martie 2013 (actiune care a dus la aparitia Legii 241/2013) si a pichetarilor preconizate pentru intreaga durata a campaniei electorale, actiune care a dus deja la abrogarea Cap. IV din Legea 329/2009 si a repus in discutii Legea pensiilor militare de stat. Actuala pichetare, care ii dispera pe unii, este nu impotriva candidatului Victor Ponta ci a deciziei angajatilor nostri parlamentari de a-si aproba concediu peste concediu, de a amesteca legislativul cu executivul si de a se implica in campania electorala, in loc sa lucreze, adica sa legifereze asa cum au promis, in ordinea stabilita de ei insisi, pentru: 1)Legea 404/2014 privindu-i pe diplomati, grefieri, functionari publici din Parlament, Curtea de conturi, fosti parlamentari etc; 2)Repunerea in plata a revolutionarilor; 3)Legea pensiilor militare de stat. O grava eroare strategica a d-lui Ilie Sarbu - daca legile mentionate treceau, acum erau respinse la promulgare de Traian Basescu, asemeni legii speciale a pilotilor, iar noi nu ne mai miscam de la Cotroceni, pana la disparitia de pe scena politica a individului!
·         Emiterea de acuze si comunicate in numele membrilor proprii, a unor alte filiale sau vicepresedinti zonali care habar nu au de initiativele in cauza.
·         Contactarea telefonica sau invitarea la cabale a presedintilor de filiale sau unor membri influenti de sindicat, cu vechile metode de politie politica, utilizate pe vremuri, pentru alegerea BOB-urilor etc.
In interesul cui actioneaza respectivii domni, care mor din dragoste de democratie sindicala, este limpede! Ce le-au promis basistii pe picior de plecare din armata sau liderii bulversati ai actualei Puteri mixte, putem banui! De ce se lasa prostiti a mia oara? Nu stim! Sa fie oare orgoliul bolnav, nefondat pe merite si fapte reale? Se prea poate! In ceea ce ne priveste vom convoca membrii fondatori pentru a le expune situatia si a vedea ce decid, si expunem situatia, spre stiinta tuturor membrilor SCMD, pentru a se lua o hotarare salutara pentru sindicat, atat in ceea ce priveste desfasurarea CNR 2014 cat si faptele si deciziile supuse acestuia.
Pe baza de date certe, am onoarea sa va informez ca totul se subsumeaza unui joc operativ declansat de basistii care tremura de frica pedepsei, din interiorul MApN si numai MApN! Nu-i intereseaza schimbarea conducerii SCMD, se opun Legii pensiilor militare de stat, susceptibile, cred ei, de a-i lasa fara veniturile "meritate" pentru lichelismul politic dovedit in sprijinirea regimului Basescu-Boc, ii intereseaza doar desfiintarea SCMD, ca ultim cadou facut lui Tatuca al lor, pe picior de plecare, stimuland ambitiile sau prostia fudula, construind o capcana pentru presedintele SCMD. In nebunia generala, printre racnete si acuze absurde, acesta ar trebui sa semneze un document care ar duce in 30 de zile la desfiintarea SCMD. Amanunte la CNR!
Organizatii (ale rezervistilor) exista cu zecile. Sindicatul este numai unul! Si, fara sindicat, soarta tuturor celor care se imbata cu vorbe goale si cu propria importanta ar fi fost astazi de neinvidiat.
Fac apel la toti membrii de buna credinta ai SCMD si la toti membrii CNR sa ne indepartam cu mare grija panza de pe ochi, sa judecam la rece si, impotriva tuturor intereselor si jocurilor operative, sa pastram Sindicatul ca sindicat, pentru ca este unica sansa de revenire la normalitate pentru noi si pentru Tara.
Honor et Patria! Vae victis!
Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea Dogaru

vineri, 10 octombrie 2014

Guvernul Ponta minte fraierii (unii fraieriti si acum doi ani)

In aceasta campanie electorala unora (militari, aviatori...) guvernul nu le mai da galeti colorate, sepcute, pixuri si ulei, zahar, conserve, ci le da promisiuni desarte care se vor indeplini la Pastele Cailor. Important este ca fraierii sa voteze cu Ponta ca dupa aceea vine el cu explicatii de ce aceea ce a promis nu se poate din vina altora, nu a guvernului.

Este ca si promisiunea comandantului de companie facuta unui subaltern ca-i va da drumul in permisie, dar in acelasi timp acelasi comandant de companie ii spune cdt. B ca subalternul sau nu merita sa primeasca aceasta permisie. In continuare ii spune subalternului ca el a vrut sa-l ajute dar altii nu au fost de acord.

Documentul care a stat la baza demersurilor guvernului Ponta si Parlamentului (poate imbunatatit prin punctele esentiale dar neschimbat in fond asa cum spunea Caragiale). De studiat capitolul II Observatii prin care Guvernul care trimite propunerea legislativa de fapt explica cum acest proiect nu poate fi viabil (ba chiar este discriminator pentru altii indreptatiti, altii decat aviatorii). Curios ca Basescu a prins mingea de la fileu trimisa de Ponta si nu vrea sa promulge legea aviatorilor trimitand rezervele si ingrijorarile sale la Curtea Constitutionala, motivul principal fiind ca legea in cauza discrimineaza pe altii (ca noi militarii de ex).
 Mai mult se spune in observatii ca nu sunt fonduri pentru aceasta lege a aviatorilor.
Daca astia in cauza sunt in aceasta situatie pusi de un guvern idiot care trimite la promulgare legi insotite de soparla ca guvernul nu e de acord dar din considerente electorale (de prostire a celor in cauza) totusi face acest pas, asta inseamna ca guvernul prosteste fraierii si daca legea nu merge mai departe fiindca CCR va spune clar ca nu e constitutionala, vina va cadea pe CCR si Basescu. Ei guvernul a incercat dar, ca sa vezi, altii nu vor binele aviatorilor.
Asa ca raspunsul la pichetarea noastra va fi tragere de timp sau se va intampla ca la aviatori. De gargara suntem satui.
Avand in vedere aceasta situatie, se impune ca pentru noi guvernul sa dea Ordonanta de Urgenta si sa scurtcircuiteze chestiile astea cu CCR si Basescu. Altfel patim acelasi lucru ca aviatorii pe care-i invidiam. In fond noi militarii am fost batjocoriti tot printr-o OUG asa ca prin OUG sa fim repusi in drepturi iar Parlamentul sa stea in vacanta cun vrea. Asta trebuie sa ceara Dogaru.

Si Dogaru si Ponta si Oprea trebuie sa stie ca noi nu mai suntem dispusi spre a face pe prostii ca acum doi ani si ca ne vom radicaliza urgent. Noi nu mai avem ce pierde, ei da.

Asta sa fie mesajul lui Dogaru catre Ponta/Oprea.
Am fost prosti dar am ascultat imnul si ne-am desteptat spre nenorocirea celor ce ne vor prosti si fara demnitate. Destul !!!

Col. (r) Lucian Constantin
Filiala SCMD Pitesti

luni, 22 septembrie 2014

Multumim doamnei senator Cristiana-Irina Anghel pentru interventia sa in favoarea militarilor!

INTERPELARE

Adresată: Domnului Mircea Dușa – Ministrul Apărării Naționale
De către doamna senator: Cristiana Irina Anghel
Şedinţa Senatului din data de: 16 septembrie 2014

Obiectul interpelării:     
„Dreptate, militarii cer să te vadă…” (despre militarii în rezervă și în retragere și pensiile lor binemeritate dar în zadar așteptate)

Domnule   ministru,
            În luna ianuarie a anului 2014 ați declarat public, în Parlament, că la nivelul instituției pe care o conduceți, s-a constituit o comisie de specialiști care lucrează la un proiect ce vizează modificări aduse la actul normativ privind pensiile militare.
Citez:
“Nu mi se pare normal ca cei care au adoptat legea pensiilor așa cum au adoptat-o (…) să vină să facă aprecieri. Mai ales că acea lege a creat o bulversare în sistemul pensiilor militare și de la pensii nesimțite s-a ajuns la discriminări care nu-și au locul și nu trebuie să existe în acest sistem.
            De aceea, eu, la minister, am constituit un colectiv de specialiști din minister și din afara ministerului care să realizeze un prim draft legat de modificările pe care trebuie să le aducem în acest domeniu și, sigur, voi face această analiza și cu Ministerul Muncii, care se ocupa de acest domeniu și să încercăm în această sesiune parlamentară să aducem și corecturile necesare legat de sistemul pensiilor militare.”
Acea sesiune parlamentară a trecut iar fărădelegea ține loc în continuare de lege.
Mai mult, Premierul Victor Ponta a anunțat că Ministerul Apărării Naționale trebuie să prezinte un proiect legislativ care sa reglementeze sistemul de pensii militare.
Citez:
          “Despre pensiile militarilor, ministrul Apărării trebuie să vină – e in discuții cu sindicatele care îi reprezintă pe cei care au avut de pierdut in urma recalculării – și urmează să vină cu proiectul legislativ. (…)”
Mai mult, în Programul de guvernare 2013-1016, la capitolul Apărare (Direcții de acțiune) se face vorbire despre “revizuirea cadrului normativ specific apărării, managementului carierei militare, salarizării și sistemului de pensii ocupaționale pentru militari …”
Domnul senator Corneliu Dobrițoiu, pe vremea când îndeplinea funcțía de ministru, spunea:
“Ziua dumneavoastră, de fapt a noastră, ne găsește astfel, cu voia lui Dumnezeu, în circumstanțe dătătoare de speranțe, după o perioadă grea pentru rezerviștii Armatei României. Fără a ne ancora în trecut, a venit vremea ca împreună să redăm demnitatea corpului de militari care, deși formal s-au lăsat la vatră, în inima lor au rămas alături camarazilor activi, gata oricând să li se alăture dacă Țara o va cere vreodată. De aceea,consider nu doar o datorie, ci și o obligație să acționez în perioada imediat următoare, cu întreaga mea energie și cu toate mijloacele pe care le am la dispoziție ca ministru și om politic, pentru a repara toate nedreptățile greu de înțeles si imposibil de acceptat pe care le-ați îndurat în domeniul recalculării pensiilor militare“.
“Sunt încredințat că expertiza dumneavoastră, a rezerviștilor, ne va ajuta să găsim cea mai buna soluție pentru reintroducerea acestui sistem de care se bucură militarii din multe armate aliate și pe care l-ați pierdut în mod nedrept, și fac asta în numele obiectivului comun de recâștigare a demnității militarilor, de recâștigare a rolului, importanței și respectului de care s-au bucurat în societate, de-a lungul istoriei, ostașii noștri.”
În luna august 2012, la Ministerul Apărării Naţionale s-a desfăşurat un audit pentru a verifica modul în care au fost calculate pensiile militarilor. Deşi s-a făcut vorbire despre acesta, nici până în prezent raportul nu este public iar vinovații, dacă există, nu au răspuns legal.
Există, de luni de zile, la Comisia juridică a Camerei Deputaților, un proiect de lege prin care abuzurile, nedreptățile, arbitrariul, raptul comis de puterea portocalie se pot îndrepta. Trebuie să existe și voință politică.
Cu tot respectul, vă întreb, domnule ministru, când se va face „dreptate până la capăt” și în domeniul pensiilor militare pentru că, aceștia nu cer decât ca pensiile cuvenite să fie cu adevărat pensii militare, punctul de pensie să fie corelat cu salariile militarilor activi aşa cum era înainte de renumita lege Anastase, una dintre cele mai mari fraude al fostului regim?!
Timpul, din păcate, “nu va mai avea răbdare” cu cei care au servit patria, necondiționat, fiind singurii cetățeni ai României care au jurat să nu-și precupețească sângele și viața pentru a apăra pământul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei.

 Cu aleasă considerație,
Cristiana-Irina Anghel, senator
16 septembrie 2014″