luni, 15 august 2016

PROTECŢIA SOCIALĂ ÎN ARMATA TURCĂ FONDUL DE PENSII ŞI AJUTORUL RECIPROC PENTRU CADRELE MILITARE

                                                                                      Gl.bg.(r) Florin CIŞMIGIU

General de brigadă (r) Cişmigiu Florin a fost ataşat al apărării, militar, aero şi naval în Turcia şi ulterior, şef al Secţiei Ataşaţi Militari. Diplomaţia militară a fost o etapă importantă din cariera sa militară. În prezent activează cu multă pasiune şi ataşament în cadrul Consiliului de Conducere al ADMRR  „A.I. Cuza”, ca vicepreşedinte.

Conţinutul materialului pe care vi-l voi prezenta mai jos este o veche dorinţă de a mea, de pe vremea când eram ataşat militar la Ankara (1990–1994), pe care o doresc din toată inima să se realizeze, măcar pentru generaţiile viitoare, care să nu mai cunoască ce înseamnă teama zilei de mâine, umilinţa şi desconsiderarea. Deşi ideea vine de la turci, Dumnezeul nostru poate ne va ajuta să se aplice şi la noi.
Dacă cineva a spus: „A fost nevoie să moară oameni ca să cadă un guvern” (este vorba de guvernul Victor Ponta – 2015), eu spun că a trebuit să treacă peste 25 de ani ca să pot avea posibilitatea să-mi exprim, în mod oficial, într-o revistă nou apărută şi editată prin grija Asociației Diplomaților Militari în Rezevă și în Retragere „A.I.
Cuza” cea mai frumoasă realizare a Asociaţiei de la înfiinţarea sa, opiniile şi părerile de rău că atunci când era momentul oportun, respectiv 1992/1993, pentru a putea prelua şi în armata noastră un model similar cu cel din armata turcă, rapoartele mele şi informarea directă a ministrului apărării de atunci nu au avut nici un ecou,
răspunzându-mi-se că e prea devreme după schimbările din ţara noastră, respectiv după revoluţia din decembrie '89. Acum, ca şi atunci, mi-am dat seama de ce nu se putea organiza şi în armata noastră aşa ceva, de ce era prea devreme, pentru că mai era ceva de furat, iar asemenea acţiuni ar fi împiedicat acest lucru. Din cele ce vor urma în acest modest material, se va înţelege foarte uşor motivul pentru care nimeni nu s-a obosit să propună măcar o formă cât de cât similară cu cea existentă de peste 50 de ani în armata turcă.
Pot spune cu toată răspunderea că şi astăzi armata turcă are unul dintre cele mai bune sisteme de protecţie socială din majoritatea armatelor ţărilor
membre NATO şi UE, pentru militarii în rezervă. Militarii turci se bucură de
stima, respectul şi dragostea întregii naţiuni turce pentru eforturile şi sacrificiile pe care le fac pentru apărarea ţării. De aceea, de-a lungul vremii, Parlamentul turc, toate partidele care s-au perindat la putere, toate instituţiile şi organele de conducere din stat, au apărat şi apără, în mod ferm, onoarea şi  demnitatea militarilor turci, neştirbindu-le cu nimic drepturile şi privilegiile de care dispun. În perioada 1990–1994, cât am îndeplinit onoranta funcţie de ataşat militar al României la Ankara, ajutat în munca mea de bunul meu coleg şi prieten, col. Păscuţ Nicolae (pe atunci maior) un adevărat poliglot, cunoscător a mai multor limbi străine (rusă, engleză, franceză, germană şi în
mod deosebit turcă – în care are şi atestat de traducător), am reuşit să obţinem date şi informaţii de mare valoare privind organizarea, dotarea, instruirea şi funcţionarea armatei turce, una dintre cele mai dotate şi puternice armate din cadrul NATO în perioada respectivă, dispunând de peste 2,5 milioane militari.
Trebuie menţionat faptul că pentru obţinerea acestor date un ajutor deosebit l-am primit
din partea autorităţilor militare turce care manifestau stimă şi respect faţă de România şi armata noastră, dovadă în acest sens fiind vizitele dese ale reprezentanţilor armatei turce în România şi a celor româneşti în Turcia.
Principiile de încadrare în armata turcă erau stabilite prin legi şi reguli unanim acceptate de întreaga armată, inclusiv de poporul turc care a înţeles că pentru a rezista ca naţiune liberă şi independentă într-o zonă geografică
încercuită cu înalt risc de securitate, trebuie să se dispună de o armată puternică, bine dotată şi echipată, cu un nivel de trai care să o scutească de orice alte griji în afara aceleia de a-şi apăra ţara.
Importanţa poziţiei geostrategice a Turciei a determinat SUA să instaleze puternice baze militare pe teritoriul acesteia și să sprijine activ toate măsurile luate de guvernanții de la Ankara pentru modernizarea acesteia. Pentru realizarea dezideratului de a se acorda tot sprijinul militarilor turci
pentru bunul lor trai, încă de la începutul carierei, tinerilor ofiţeri şi subofiţeri turci li se reţinea un procent de până la 10% din salariu, pentru ca la trecerea în rezervă să dispună de o sumă corespunzătoare, care să acopere
contravaloarea unui apartament şi a unui autoturism corespunzătoare familiilor acestora, în zonele în care ele doreau să trăiască.

De reţinut faptul că militarii turci (ofiţeri, subofiţeri), până la trecerea în rezervă, activau câte 2 ani în diferite garnizoane, unde aveau asigurate toate condiţiile de viaţă pentru ei şi familiilor lor. Soţiile care nu aveau un loc de
muncă potrivit pregătirii lor, din lipsă de posibilităţi în localităţile respective, primeau 50% din salariul soţului, iar copiii câte 25% de fiecare, până la vârsta majoratului.
Aceste condiţii au existat încă din anul 1960 şi există şi în prezent, la un nivel superior, faţă de trecut, militarilor turci asigurându-li-se cartiere întregi cu construcţii şi dotări speciale (blocuri de locuit, grădiniţe, şcoli, spitale, farmacii, instituţii culturale şi sportive, zone bine păzite şi dotate din toate punctele de vedere – electricitate, apă, canalizare, gaze etc.).
În plus, la tot ce am menţionat până acum trebuie cunoscut şi faptul că, printre lucrurile specifice de mai sus, se remarcă şi existenţa unui fond de pensii pentru cadrele militare ca o măsură suplimentară de protecţie socială.
Am spus ca o măsură suplimentară având în vedere că, la fel ca şi în alte ţări, cadrele militare beneficiază, odată cu ieşirea la pensie, de măsurile de protecţie socială din partea Administraţiei Asigurărilor Sociale de Stat.
Desigur că au fost şi există în continuare şi critici cu privire la existenţa acestui fond de pensii, dar nimeni nu a reuşit să modifice Legea conform căreia funcţionează acest fond (nu ca la noi unde se schimbă legile cum vine un guvern nou şi bineînţeles în mai rău).
De reţinut faptul că Fondul în cauză a fost înfiinţat în conformitate cu legea nr.205, ratificată de Comitetul de Uniune Naţională (un gen de FSN la noi) la data de 03 ianuarie 1960, la mai puţin de un an de la lovitura militară de stat din 27 mai 1960.
La noi, deşi Biroul Ataşatului Militar Ankara a făcut asemenea propuneri ministrului apărării, inclusiv personal m-am implicat în documentarea sistemului turc, când abia trecuseră 3 ani după revoluţia din decembrie 1989, nu s-a realizat nimic. Noua putere a preferat să creeze privilegii pentru aşa-zişii revoluţionari, apăruţi cu miile, acordându-le nenumărate facilităţi - scutiri de impozite, împroprietăriri cu terenuri etc.
Pentru că amintirile mă înnebunesc, vorba cântecului, am cunoscut şi-i mai ştiu şi acum pe unii revoluţionari care, prin anul 2010, aveau puţin peste 30 de ani, deci 14-16 ani la revoluţie, fapt ce mi-a adus aminte de Gavroche.
Oare urmaşii lui au primit vreo indemnizaţie?
Armata era cât pe ce să fie considerată trădătoare deşi se striga mereu că „armata e cu noi”.
Astăzi, nici măcar puţinii veterani care au mai rămas nu au privilegiile pe care le au aşa-zişii revoluţionari.
Dar, hai să revenim la tematica noastră fiindcă, fără să vreau, m-am lăsat influenţat de revolta care mă cuprinde când văd cum suntem recompensaţi după o viaţă de privaţiuni, de renunţări şi limitări în slujba patriei şi a poporului. Mă frământă şi mă apasă nedreptatea şi de aceea simt nevoia să- mi descarc nemulţumirea privind modul în care factorii de decizie politică din România de azi privesc Armata ţării.
Gata, promit să nu-mi mai amintesc nimic acum (deşi mie îmi va rămâne permanent în minte ingratitudinea celor care ar trebui să fie primii care să se îngrijească de nevoile armatei) şi să continui de unde am rămas, respectiv de la Fondul de pensii în armata turcă şi de ce trebuia menţinut el. Motivele enunţate atunci au fost că Armata trebuie să se îngrijească de condiţiile de trai ale cadrelor militare, că acestora trebuie să li se asigure un trai decent,
astfel încât să nu mai fie îngrijorate în legătură cu viitorul lor, cu perioada de trai după ieşirea la pensie – Doamne iartă-mă – că iar mi-aduc aminte că la noi au murit oameni pentru aceasta – un colonel a murit în timp ce-i scria
preşedintelui nemulţumirea privind reducerea drastică a pensiei sale, după zeci de ani de muncă în armată.
În conformitate cu legea menţionată, Fondul OYAK este o entitate independentă din punct de vedere financiar şi administrativ şi se află sub îndrumarea şi coordonarea Ministerului Apărării Naţionale. Dar se pune, în mod frecvent, întrebarea: este OYAK o instituţie civilă sau militară?
Din punct de vedere al funcţionării, desigur că este o instituţie civilă, care funcţionează după legea societăţilor comerciale în vigoare în Turcia. Cu menţiunea că fondurile băneşti ale instituţiei se obţin, în primul rând,
din cotizaţiile lunare ale cadrelor militare active şi în rezervă. Calitatea de membru al OYAK este obligatorie pentru cadrele militare, în sensul că, din salariile lor li se reţine, în fiecare lună, aşa cum am mai menţionat, un anumit procent, între 5-10% din retribuţie, în mod obligatoriu. Este lesne de înţeles că lunar se colectează o sumă totală consistentă, prin contribuţia celor aproximativ 250.000 de cadre militare, sumă care este folosită în scop comercial, de a aduce profit, după legea societăţilor comerciale. Ca urmare a folosirii acestor posibilităţi financiare, dar şi a administrării eficiente a Fondului, acesta a ajuns în prezent în situaţia de a fi una dintre cele mai mari corporaţii comerciale din Turcia. De aceste avantaje beneficiază şi cadrele militare care la ieşirea la pensie primesc suma de bani pe care am menţionat-o mai înainte.
De asemenea, foarte multe cadre militare preferă în ultimii ani ca, la ieşirea la pensie, să nu se retragă din calitatea de membri ai OYAK, ci să rămână în continuare ca membri, urmând să beneficieze de avantajeleconferite prin lege în această calitate.
Ca o primă concluzie, conducerea armatei turce sepreocupă în permanenţă pentru a folosi în mod corespunzător şi benefic, prin OYAK, banii reţinuţi lunar din soldele cadrelor militare. Totodată, OYAK are omare contribuţie la dezvoltarea economică a ţării.
Ca să înţelegem mecanismul de funcţionare al acestui Fond de pensii consider că este necesar să prezint câteva date în legătură cu structura şi administrarea acestui fond.
Organele principale ale Fondului sunt:
 - Adunarea Reprezentanţilor din toate unităţile militare: numărul total trebuie să fie de minim 50 şi de maxim 100 de membri. Adunarea se întruneşte cel puţin o dată la 3 ani, la sediul central din Ankara şi dezbate problemele importante de investiţii şi de asigurare a condiţiilor de viaţă pentru cadrele militare;
- Adunarea Generală a OYAK are 40 de membri, 20 de membri sunt aleşi de Adunarea reprezentanţilor, iar 20 de membri vor fi persoanele care ocupă următoarele funcţii: ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Finanţe, şeful Statului Major General, comandanţii Trupelor de Uscat, Marinei şi Aviaţiei, comandantul Trupelor de Jandarmi, preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Turcia, preşedintele Corpului de Audit al primului ministru, preşedintele Consiliului Asociaţiei Băncilor din Turcia, preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Turcia şi
următoarele cadre din Ministerul Apărării Naţionale sau Statul Major
General: şeful Personalului, şeful Logisticii, şeful Auditului, şeful Serviciului Sanitar, şeful Direcţiei Cercetare Dezvoltare, şeful Oficiului Juridic. Adunarea este prezidată de ministrul Apărării sau de persoanele din
listă, în ordinea de precădere;  - Consiliul de Audit, format din 3 membri, care vor fi nominalizaţi
unul de către ministrul Apărării Naţionale, unul de către preşedintele Corpului de Audit al primului ministru, iar unul de către preşedintele Consiliului Asociaţiei Băncilor din Turcia, deci persoane cu experienţă profesională bogată;-Consiliul de Administraţie al OYAK se compune din 7 membrii: doi membri sunt aleşi de Adunarea Generală dintre candidaţii nominalizaţi de către ministrul Apărării Naţionale, unul de către Adunarea Generală, iar doi membri vor fi nominalizaţi de către şeful Statului Major General alArmatei. Ceilalţi 4 membri trebuie să fie absolvenţi de facultăţi, cu experienţă în domeniul finanţelor, bancar şi al asigurărilor sociale şi suntaleşi de o Comisie electivă, condusă de ministrul Apărării Naţionale şi având ca membrii, între alţii, pe ministrul de Finanţe, preşedintele Curţii de
Conturi, Preşedintele Corpului de Audit al primului ministru şi alte cadre cuexperienţă.
Misiunile de bază ale Consiliului de administraţie: de a administra şi conduce activităţile OYAK, de a examina şi aproba bugetul, bilanţul anual al Fondului, de a stabili beneficiile care vor fi acordate potrivit legii şi alte misiuni, între care şi aceea de a numi Director General/Administratorul OYAK; - Conducerea curentă a OYAK se asigură de un Consiliu de Directori având în frunte un Director General, toţi absolvenţi de facultăţi şi cu experienţă în domeniul administrativ şi bancar; - Membrii Fondului OYAK pot fi: cadrele militare active, ofiţeri şi subofiţeri din forţele armate şi  Comandamentul Trupelor de Jandarmi, care se află în subordinea operativă a Ministerului de Interne, militari angajaţi pe bază de contract, precum şi absolvenţi de facultăţi care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu în calitate de ofiţeri de rezervă. Despre acest Fond se pot scrie multe, se pot face comentarii ample cu privire la utilitatea lui pentru cadrele armate ale unei ţări. Cert este că şi-a dovedit pe deplin utilitatea în Turcia, atât în beneficiul cadrelor militare, cât şi al economiei Turciei, prin cele cca 70 de firme din structura OYAK (dintre care în jur de 3 firme îşi desfăşoară activitatea în România).
În majoritatea firmelor înfiinţate de OYAK – prioritate la angajare, în funcţie de pregătirea lor, o au pensionarii militari şi membrii familiilor acestora, avându-se în vedere stima şi respectul pentru activitatea anterioară
şi păstrarea demnităţii de cadre militare ale acestora.
În încheiere, mă gândesc că nu este încă prea târziu, dacă din generaţia mai tânără aflată acum la conducerea armatei sau a altor structuri din domeniul Siguranţei Naţionale, inclusiv CSAT sau comisiile de apărare din
Parlament ar demara o acţiune, prin intermediul DGIA (ataşatul militar la Ankara, ataşatul militar turc de la Bucureşti) de a se contacta partea turcă pentru a solicita o întâlnire, de preferat la Ankara, a unei delegaţii militare
române cu autorităţile turceşti în domeniu, pentru discuţii ample şi concrete pe bază de legi şi documentaţii care să poată fi preluate şi de partea română.
Din delegaţia română ar fi bine să facă parte câte un reprezentant (jurişti) din partea MApN, Parlamentului, asociaţiilor de pensionari militari, DGIA şi Ministerului Economiei şi Finanţelor (avându-se în vedere că OYAK, din
punct de vedere al funcţionării este ca o instituţie civilă care funcţionează după legea societăţilor comerciale).

Dacă cineva dintre cei îndrituiţi de a face aşa ceva se va înhăma la o aşa acţiune îndrăzneaţă este bine să ştie de la început că nu o va face pentru generaţia actuală ci pentru viitoarele eşaloane ale armatei noastre care peste 20-25 de ani, când această iniţiativă va produce efecte, nu vor mai avea grija că fondul de pensie, fie civil sau militar, va fi în colaps aşa cum prevăd specialiştii de tot felul de astăzi pentru viitor.
 Într-un număr viitor, dacă acest articol va avea ecou în rândurile decidenţilor politici şi militari din ţara noastră (va acorda atenţie acestei iniţiative) şi se va aprecia ca fiind necesar, vom reveni cu prezentarea Legii 205/03.01.1960 şi alte date despre Fondul de pensii OYAK.
DINCOLO DE ORIZONTURI • ANUL 1/nrUMĂRUL 1 • IUNIE 2016
ADMRR “A.I. CUZA

vineri, 24 iunie 2016

Marea Britanie a votat joi, într-un referendum istoric, pentru ieșirea țării din UE (BBC News)

Marea Britanie a votat joi, într-un referendum istoric, cu un scor de 52% la 48%, pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană după 43 de ani de apartenență la blocul comunitar, notează BBC News pe site-ul său.
Capitala Londra și Scoția au votat covârșitor pentru rămânerea în UE, dar această opțiune a fost subminată de rezultatele slabe ale taberei anti-Brexit în restul zonelor. Țara Galilor și majoritatea zonelor din Anglia din afara Londrei au votat masiv pentru ieșirea din UE.
Rata de participare la scrutin a fost de 71,8% — cea mai ridicată de la alegerile din 1992—, peste 30 de milioane de alegători exprimându-și opțiunile.
Așa cum era de așteptat, piețele financiare au reacționat la rezultatul referendumului, moneda britanică, lira sterlină, coborând la cea mai scăzută cotație față de dolar de după 1985.
John McDonnell, ministrul de finanțe în cabinetul din umbră al Partidului Laburist, de opoziție, a declarat că Banca Angliei ar putea fi nevoită să intervină pentru a susține lira, care a pierdut 3% în momentele în care primele rezultatele parțiale au arătat un rezultat favorabil Brexit-ului în Sunderland, și s-a depreciat cu 6,5% față de euro.
Liderul UKIP, Nigel Farage, care a făcut campanie în ultimii 20 de ani pentru ieșirea din UE, le-a declarat susținătorilor săi că 'aceasta va fi o victorie pentru oamenii obișnuiți, pentru oamenii cumsecade'.
Joi, 23 iunie, 'va rămâne în istorie ca ziua independenței noastre', a mai spus el, cerându-i premierului David Cameron, cel care a convocat referendumul, dar a susținut cu fervoare rămânerea în UE, să demisioneze 'imediat'.
'Dacă votăm pentru a ieși din UE, Cameron ar trebui să își analizeze serios poziția', a estimat și o sursă din Partidul Laburist.
Conservatori din tabăra pro-Leave, printre care și Boris Johnson, fostul primar al Londrei, și Michael Gove, ministrul justiției, au semnat însă o scrisoare prin care îi cer lui Cameron să rămână în funcție indiferent de rezultat.
Fostul ministru laburist pentru afaceri europene, Keith Vaz, a declarat pentru BBC că poporul britanic a votat cu 'emoțiile' și a respins sfatul experților care au avertizat asupra impactului economic al ieșirii din blocul comunitar.
Keith Vaz a mai estimat că Uniunea Europeană ar trebui să convoace un summit de urgență după acest vot, pe care laburistul l-a descris drept 'catastrofal pentru țara noastră, pentru restul Europei și pentru restul lumii'.
În Scoția, după ce în toate cele 32 de districte electorale s-a înregistrat o majoritate pentru rămânerea în UE, prim-ministrul Nicola Sturgeon a declarat că votul 'arată clar că scoțienii își văd viitorul ca parte a Uniunii Europene'.

luni, 11 aprilie 2016

HOTĂRÂRE nr. 146 din 10 martie 2016 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat



HOTĂRÂRE nr. 146 din 10 martie 2016
privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor    223 10 202 121 31>art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT:     GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 15 martie 2016
Data intrarii in vigoare : 15 martie 2016



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al    223 10 202 121 41>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Se aprobă Normele pentru aplicarea prevederilor    223 10 202 121 31>art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.


                  PRIM-MINISTRU
               DACIAN JULIEN CIOLOŞ

                      Contrasemnează:
                     -----------------
               Ministrul apărării naţionale,
                    Mihnea Ioan Motoc

               Ministrul afacerilor interne,
                        Petre Tobă

        Directorul Serviciului Român de Informaţii,
                 Eduard Raul Hellvig

              Ministrul finanţelor publice,
                    Anca Dana Dragu


    Bucureşti, 10 martie 2016.
    Nr. 146.

    ANEXĂ

                                  NORME
         pentru aplicarea prevederilor    223 10 202 121 31>art. 121 din Legea nr. 223/2015
                     privind pensiile militare de stat

    ART. 1
    (1) Prezentele norme se aplică titularilor drepturilor de pensie aflaţi în evidenţele caselor de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii în perioada 1 ianuarie 2011-30 septembrie 2013.
    (2) Beneficiază de prevederile    223 10 202 121 31>art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, titularii prevăzuţi la alin. (1), cu excepţia celor aflaţi în una din următoarele situaţii:
    a) au încasat diferenţele în baza unor hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile sau, după caz, definitive;
    b) au încasat sume necuvenite ca diferenţe cu titlu de pensie şi care nu au fost recuperate în baza    241 10 202   2 39>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare;
    c) au încasat sume care fac obiectul restituirii în baza    125 10 201   0 18>Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.
    ART. 2
    În sensul prezentelor norme, prin termenul prevăzut de lege se înţelege perioada de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, inclusiv.
    ART. 3
    Restituirea diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza    119 10 201   0 18>Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi a      1180 301   0 45>
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin    165 10 201   0 18>Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se face doar la cererea depusă de titularul dreptului de pensie la casa de pensii sectorială în evidenţele căreia se află sau de tutorele ori curatorul acestuia, de către persoana căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială şi autentică.
    ART. 4
    (1) După înregistrarea cererii, casa de pensii sectorială verifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru restituirea diferenţelor şi, în situaţia în care acestea sunt îndeplinite, calculează diferenţa totală de restituit şi stabileşte cuantumurile plăţilor eşalonate potrivit prezentelor norme.
    (2) În situaţia în care se constată că titularul dreptului de pensie a avut dosarul de pensionare transferat de la o altă casă de pensii sectorială, cererea de restituire se depune la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află la data depunerii.
    (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în vederea efectuării plăţii diferenţelor, casa de pensii sectorială la care s-a depus cererea solicită informaţii în scris celeilalte case de pensii sectoriale cu privire la datele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentelor norme.
    ART. 5
    Restituirea diferenţelor prevăzute la    223 10 202 121 31>art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în termenul prevăzut de art. 2 din prezentele norme, eşalonat, astfel:
    a) pentru cererile depuse până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv:
    - în luna noiembrie 2016, pentru diferenţele aferente anilor 2011 şi 2012;
    - în luna noiembrie 2017, pentru diferenţele aferente anului 2013;
    b) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna noiembrie 2017;
    c) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2017-31 decembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna decembrie 2017.
    ART. 6
    Titularilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din prezentele norme care, la data efectuării plăţilor unei tranşe, nu mai sunt în evidenţa caselor de pensii sectoriale li se achită suma de restituit prin mandat poştal.
    ART. 7
    În situaţia în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferenţele cuvenite şi neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme şi se plătesc, prin mandat poştal, soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor, ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
    ART. 8
    Fondurile necesare pentru plata diferenţelor ce se restituie potrivit prezentelor norme se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate instituţiilor prevăzute la    223 10 202   5 39>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

                         ----


luni, 22 februarie 2016

Noutati in domeniul pensiilor militare - Ordin Comun al MApN, MAI si SRI privind intocmirea dosarelor de pensionare

TELVERDE 0800.808.880

                                                                                                                                                (între orele 08.00- 16.00)

NOUTĂŢI
ÎN  DOMENIUL  PENSIILOR MILITARE 

  I. LEGISLAŢIE
 
II. PRECIZĂRI ALE CASEI DE PENSII SECTORIALE
 III. COMUNICATE DE PRESĂ ALE M.Ap.N.