joi, 6 decembrie 2012

10 ani de la invitarea României de a deveni membru NATO

După ceremonia dedicată acestui eveniment, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a fost intervievat de AGERPRES. Două dintre întrebări au vizat măsura în care “România reuşeşte să-şi impună (în prezent, n.r.) imaginea corectă în cadrul NATO” şi “dacă problemele politice interne afectează imaginea României în cadrul NATO?”. Răspunsul ministrului Apărării a fost următorul:
Desigur, nu foarte tare, dar este interesant că bărbaţii noştri de stat au încercat, în continuare, să defăimeze România chiar la NATO: în noiembrie 2012, cu prilejul unui exerciţiu de stat major desfăşurat la Comandamentul NATO de la Stavanger, în pregătirea şi în dezvoltarea scenariului exerciţiului, care vorbea despre o ţară ipotetică cu un ministru al apărării nebun şi foarte angajat împotriva valorilor democratice, împotriva NATO, dar care-l ilustra, în imagine, pe premierul Ponta. Este inacceptabil acest lucru. Normal că am făcut protestele de rigoare, dar interesant este cum s-a ajuns la această imagine, având în vedere că ofiţerul de presă al Comandamentului de la Stavanger era un ofiţer american, dar tot acolo lucra şi un român plecat din ţară în 1991 şi care s-a întors istovit prin 2005, după care a primit susţinere într-o capacitate internaţională, un post de ziarist la Biroul de comunicare al Comandamentului de la Stavanger. De acolo, domnul acesta a găsit câteva imagini dintr-un reportaj reprezentându-l pe premierul Ponta în ipostaze de lucru. Având în vedere faptul că Biroul de presă al NATO în pregătirea scenariilor are contract cu marile agenţii de presă şi poate împrumuta imagini deţinute de acestea, aşa a ajuns Victor Ponta în ochii ofiţerilor de stat major ai Comandamentului ca un ministru al apărării nebun dintr-o ţară uitată de lume. Deci, defăimarea României continuă, inclusiv la NATO. Este trist, pentru că nu există alţi oameni de stat în lumea normală care să-şi defăimeze propria ţară, cu excepţia supremului nostru lider din capul statului“, a spus Corneliu Dobriţoiu.
Referitor la prezenţa militarilor români în alte teatre de operaţii, după 2014 – când se va încheia misiunea în Afganistan – ministrul Apărării a afirmat că “în măsura în care NATO va dezvolta operaţiuni internaţionale, categoric militarii români vor fi acolo“. Această prezenţă va fi “nu ca urmare a unor atitudini beligerante, ci pentru a demonstra că armata română, “în calitate de aliat la graniţa de Est a NATO este capabilă să îşi asume riscuri şi responsabilităţi împreună cu ei şi în alte operaţiuni decât cele dedicate articolului 5″.
În legătură cu relaţile de colaborare dintre Armata Română – Armata Rusă, Corneliu Dobriţoiu a spus că “aceste relaţii sunt superbe, dar care lipsesc aproape cu desăvârşire“. “Dar avem relaţii în domeniul istoriei militare, îngrijim şi ne respectăm locurile de veci ale eroilor noştri, respectăm istoria, fără doar şi poate”, a afirmat ministrul.
La întrebarea “Ce avantaje obţine România din sacrificiile soldaţilor români în teatrele de operaţiuni?” Corneliu Dobriţoiu a spus: “În plan intern, avantajele sunt foarte mari, pentru că am câştigat experienţă operaţională la nivelul unor structuri de bază, de tip batalion, ne-am îmbogăţit doctrinele de instruire, prin participarea la operaţiuni am reuşit să creştem maturitatea luptătorilor la nivel individual. La nivel politic, am demonstrat că România este în măsură să-şi asume riscuri şi responsabilităţi alături de aliaţi, acolo unde este nevoie”.
O altă întrebare a vizat măsura în care criza economică duce la vulnerabilizarea sistemului de apărare.
“Crizele pârjolesc totul în calea lor, dar cel mai aprig pârjol se datorează unor minţi răsucite care au prăbuşit acest sistem. Pentru că un stat care are probleme sau care nu poate să asigure bugete coerente pentru apărare, acel stat are posibilitatea să adâncească procesul de reformă în aşa fel încât la sfârşitul reformei, structura de forţe să fie una competentă, adică, pot să-mi restrâng forţa şi să-mi păstrez capacitatea operaţională. La noi, lipsa de cultură de securitate a generat un pârjol mai mare decât criza economică”, a subliniat ministrul.
Referitor la felul în care “va arăta viaţa militarilor şi a rezerviştilor MApN în 2013“, Corneliu Dobriţoiu a afirmat că aceasta “va fi mai bună decât în 2012“.

marți, 4 decembrie 2012

Mesajul transmis romanilor, de Ziua Nationala, de catre Departamentul de Stat al SUA

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, le transmite românilor, cu ocazia Zilei  de 1 Decembrie, "toate urările de bine", potrivit unui mesaj publicat pe site-ul  Departamentului de Stat.
"În numele preşedintelui Obama şi al poporului Statelor Unite, sunt încântată să trimit toate urările de bine românilor, cu ocazia Zilei Unirii, 1 Decembrie", spune secretarul de stat american Clinton.
"Sprijinul vostru pentru NATO şi alte organizaţii internaţionale a ajutat la avansarea idealurilor de libertate şi democraţie. Împreună, muncim în Balcani şi Afganistan, pentru a oferi milioanelor de oameni speranţă pentru un viitor mai bun", adaugă Hillary Clinton. În finalul mesajului, SUA aminteşte României că sunt încrezătoare că parteneriatul româno-american va continua mulţi ani de acum încolo.
"Statele Unite aşteaptă cu nerăbdare să continue parteneriatul nostru pentru mai mulţi ani şi suntem recunoscători să avem un prieten şi un aliat puternic în România", se arată în finalul mesajului de felicitare al americanilor pentru români. 

Comentarii
  1. În par.2, „urările de bine” sunt adresate românilor, nu aşa cum este standard la Ziua Naţională a vreunui stat, şefului Statului. Astfel, Casa Albă, arată explicit că a încheiat relaţiile sale cu T. Băsescu;
  2. în par.3, în loc să se menţioneze relaţiile bilaterale – iarăşi o formulare standard în mesajele de salut cu ocazia unei Zile Naţionale a vreunui stat, pe primul loc se menţionează „NATO”, deci relaţiile bilaterale româno-americane etc. sunt înlocuite, strict, numai cu un anumit tip de relaţii, cele în cadrul NATO, adică numai relaţiile militare româno-americane. În continuare, în acelaşi paragraf, o a doua referire la relaţiile bilaterale, „împreună muncim”, se referă, iarăşi strict, numai la relaţiile militare dintre părţi, astfel: „Împreună, muncim în Balcani şi Afganistan...”. În Balcani şi Afganistan, împreună, SUA şi România nu au muncit, niciodată, nimic. Nu au construit în comun hidrocentrale, uzine, fabrici de maşini, cartiere de locuinţe etc. – nimic. Singura  „muncă împreună” în Balcani a fost să trimită soldaţi în Kosovo, la fel în Afganistan, şi
  3. În par. 4 se mai reiterează, încă o dată, specificul exclusiv al relaţiilor româno-americane, aşa cum apreciază Casa Albă: strict militare, cînd se spune că „Statele Unite aşteaptă cu nerăbdare să continue parteneriatul nostru pentru mai mulţi ani...”, adică  Parteneriatul strategic româno-american încheiat în 1997, pe 15 ani.
     
      În concluzie, în acest document Casa Albă anunţă două lucruri: I. Începând cu al doilea mandat, administraţia Obama nu mai are nici un fel de relaţii cu T. Băsescu, şi II. Singurele „relaţii româno-americane” existente în prezent sunt monopol al Pentagonului, iar T. Băsescu nu are acces la ele.
      Prin acest document extraordinar, relaţiile bilaterale româno-americane din epoca post-Băsescu au început, deocamdată specificul lor unic este acela de relaţii militare, administratorul lor din partea americană fiind, în exclusivitate şi sub comandă directă a Casei Albe, Pentagonul. Situatie in care atragem atentia USL ca cea mai mare priza o are la Pentagon, adica in SUA, la ora actuala, nu Basescu, Oprea sau alt acolit al demisului, ci generalul Corneliu Dobritoiu.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU